Paraprodusele
Paraprodus - un bun sau serviciu al cărui beneficiu declarat e secundar unui scop ascuns utilizatorului.
Eternele dispute Apple vs. Google, Facebook & Co. sunt, dincolo de divertisment, inutile. Și e normal.
Pentru că scopurile și mijloacele jucătorilor sunt, surprinzător pentru proprii fani, adesea disjunctive.
E vorba de paraproduse. Explic imediat.
În 2007, când încă aveam mintea limpede la Vodafone, contemplam unul din marile mistere ale industriei de telefonie mobilă: lipsa unui reference OS. Situația era contra intuitivă. Sute de sisteme embedded total inflexibile developerilor, lipsa oricărei continuități, customizări proprietare ale operatorilor.
Anticipam că OS-ul care va fi devenit un standard va deține supremația pentru mulți ani. Mă întrebam ce mai așteaptă operatorii. Ce aștepta Vodafone, cel mai mare grup telecom din lume? Chiar contau doar pe producătorii de mobile care le suportau capriciile de customizări și lock-in?
Pe vremea aia Android era încă un OS experimental pornit dintr-un side-project al Google și emula un Blackberry. iPhone rula iPhone OS și se lansase de câteva zile. Nu suporta aplicații de la terți.
La o săptămână de la lansare, printr-o favoare a unui oficial Vodafone și un artificiu politic, puneam mâna pe primul iPhone. Era magic și fețele mirate ale colegilor de la terminale au sters săptămânile de fabulații credule și condamnări premature a noului smarphone. Pe atunci foloseam un Sony Ericsson k610. CEO-ul Vodafone îmi împrumuta adesea iPhone-ul pentru divese board meetings și toți VP-ii mă întrebau cum își pot lua și ei unul. Și cu toate astea, inexplicabil mie, Vodafone România a pariat pe HTC Diamond.
Mai târziu în același an se năștea un consorțiu pe nume Open Handset Alliance - din care face parte și Google - ce-și propunea să standardizeze mess-ul din mobile. Primul lor produs? Android cam așa cum îl cunoaștem azi. Se întâmplase.
Între timp, în același an de glorie 2007 Facebook creștea cu 178% pe lună iar pe Twitter nu mai era doar Scoble. Avea 300 de followeri.
Cu Android, Google dăduse lovitura ca la kick-boxing. Un genunchi bine plasat care să lase jos garda concubinajului roz al operatorilor cu Nokia & Co., și un upper cut care a devenit doar mai apoi evident pentru cei neinițiați: șanse absolute de a muta și extinde lucrativul data mining în buzunarele tuturor, la propriu. Doi intr-unu.
Singurul ghimpe în coastă? Apple.
Ajungem în 2011 unde Google înecepe să caute standardizare și mai mult control după trei ani de momeala vandută cu propagandă celor sensibili la îngrădiri de orice fel. Google cu un an înainte — probabil amețit de un vag succes — ataca rapace platforma mobilă a lui Apple și se culca pe lauri promițând îmbunătățiri ale platformei ce n-au mai venit niciodată. 2011 îi prinde respectuoși făță de Apple (a caror platformă e încă dominantă) dintr-un simplu catch 22: nevoia unei surse de inspirație. Fugi înapoi mai sus si recitește partea cu Android, platforma concurentă Blackberry. Explic acum de ce.
Android este un paraprodus.
Pentru Google produsul nu este Android. Ci data mining-ul. Singurul motiv pentru care Google1 dezvoltă platforma este strategia de putere dominantă în data mining atât pe desktop cât și pe mobile.
Astfel încât roadmap-ul Android pe lista de development orice feature de data mining are prioritate îmbunătățirilor pe care și le doresc fanii. Îmbunătățiri și rafinări care apar, ca dintotdeauna, după ce Apple face R&D-ul. Google știe că pentru Apple iPhone si iOS sunt produsele și că vor investi întreaga putere de inovație în ele. Așteaptă cuminte să copieze features și se chiar ferește să arunce Apple în corzi de teamă să nu rămînă fără sursa inspirației. Apple, comunitatea open source și altii se ocupa de experiența Android iar Google de data mining.
Facebook este un paraprodus.
Pentru Facebook produsul nu este rețeaua socială. Ci data mining-ul. Singurul motiv pentru care Facebook dezvoltă rețeaua socială este data mining-ul. În roadmap-ul celor de la Facebook au întâietate add-on-urile care înmulțesc oportunitățile lor de a colecta date și abia apoi fix-uri care să facă rețeaua mai plăcută pentru utilizatori. Cele câteva proteste ale zeci de mii de utilizatori din urma unor modificări în Facebook dovedesc asta.
Facebook nu e o rețea făcută pentru tine, pentru mine, pentru useri. E foarte posibil ca următorul Facebook să fie rețeaua socială care va face bani din a servi interacțiuni sociale plăcute utilizatorilor și nu din data mining, la fel cum șansele sunt că iOS va rămâne platforma mobilă dominantă.
-
1. La început motorul de căutare a fost produsul. Apoi aplicațiile modelărilor datelor culese din căutări au devenit mai interesante și lucrative decât search-ul în sine. Atunci Google a devenit, dintr-un search company, un data mining company. Word’s biggest. Titlu incognito pe care și-l dispută cu Facebook. ↩